sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Munții Carpați


                                  Munții Carpați

Carpații Orientali:

·         reprezintă cea mai întinsă unitate montană, ocupând jumătate din suprafața Carpaților situați pe teritoriul țării noastre;
·         Limite: N: granița cu Ucraina;
S: Subcarpații de Curbură, Valea Prahovei;
V: Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest;
E: Pod. Moldovei, Subcarpații Moldovei.
·         Caracteristici: -sunt dispuși pe direcția NV-SE (în N și centru), culmi curbate în S;
                          -altitudinile au valori mijlocii;
                          -înălțimile maxime depășesc 2000 m în Munții Rodnei și Mmunții                     
                           Călimani, sau se apropie de această altitudine (Munții Ciucaș, Munții
                           Maramureșului și Ceahlău;
                          -sunt formați din trei fâșii paralele care reflectă alcătuirea geologică a
                           substratului: -vulcanic (V)
                                                -șisturi cristaline (centru-roci dure)
                                                -fliș (E și S; acestea fac parte din categoria rocilor
                                                         sedimentare cutate);
                        -au forme variate de relief: -relief vulcanic (cratere, conuri, platouri) în
                                                                    munții Călimani, Gurghiului și Harghitei;
                                                                   -relief glaciar (Munții Rodnei);
·         Diviziuni:
-se pot împărți în trei mari grupe (subdiviziuni) transversale:
Ø  în N, grupa nordică (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei);
Ø  în centru, grupa centrală (Carpații Moldo-Transilvani);
Ø  în S, grupa sudică (Carpații Curburii).
·         Grupa Nordică (Munții Maramureșului și Bucovinei):
Ø  Limite: -de la granița de N până la zona de lăsare axială (Munții Bârgăului-
             Depresiunea Dornelor- culoarul depresiunilor Câmpulung- Gura Humorului);
Ø  Caracteristici: -culmile sunt orientate NV-SE;
                         -munții sunt dispuși pe trei șiruri paralele:
                                   -șirul vulcanic (culmi rotunjite, fără cratere, roase de agenți
                                    externi);
                                                   -ex: Munții Oaș, Gutâi, Țibleș;
                                       -șirul cristalin                               
                                                                          -ex: Munții Maramureșului, Suhardului, Rodnei-
                                                                                 Vf. Pietrosul (2303 m) și Vf. Ineu (2279 m);
                                                          -șirul cu fliș (cu înălțimi mici)
                                                                       -ex: Obcina Mestecăniș, Feredeului, Obcina
                                                                                 Mare.
                                                 -depresiuni: -Maramureș, Oaș, Dornelor, Câmpulung-Gura            
                                                                        Humorului;
                                                 -pasuri și trecători: Prislop, Mestecăniș, Tihuța, Huta.       

·         Grupa centrală (Munții Moldovei/ Carpații Moldo-Transilvani):
Ø  Limite: -de la Munții Bârgăului-Depresiunea Dornelor-Depresiunea Câmpulung-Gura
                    Humorului până la râul și pasul Oituz;
Ø  Caracteristici: -se continuă cele trei șiruri muntoase (vulcanic, cristalin, fliș);
                                      -cei mai înalți sunt Munții Călimani (Vf. Pietrosul-2100 m);
                         -foarte dezvoltată fâșia munților vulcanici (Călimani, Gurghiului,
                                      Harghita);
                                      -aici se află singurul lac vulcanic din țara noastră (L. Sf. Ana)
                         -culmi muntoase:
v  șirul vulcanic: Munții Călimani, Gurghiu, Harghita;
v  șirul cristalin: Munții Giurgeului, Hășmașu Mare, Munții Ciucului;
v  flișul: Munții Bistriței, Stânișoarei, Tarcăului, Nemira, Ceahlău, Goșmanu, Berzunț;
                         -depresiuni: Depresiunea Giurgeu (pe Mureș), Ciucului (pe Olt),
                                                         Comănești (pe Trotuș);
·         Grupa sudică (grupa Curburii):
Ø  Limite: -de la râul și pasul Oituz până la Valea Prahovei;
Ø  Caracteristici: -au înălțimi mici;
                         -orientarea culmilor: N-S, E-V, NE-SV;
                         -dispare șirul vulcanic și cel cristalin;
                         -aici este epicentrul seismelor din șara noastră;
                         -culmi muntoase:  -Munții Perșani;
                                                                    -Munții Baraolt;
                                                                    -Munții Întorsurii;
                                                                    -Munții Baiului;
                                                                    -Munții Bârsei (Vf. Postăvaru și Vf. Piatra Mare);
                                                                   -Munții Ciucaș (cei mai masivi, cu Vf. Ciucaș-1954
                                                                                               m);
                        -depresiuni: Depresiunea Brașovului (cea mai întinsă depresiune
                                                        intramontană din România)

Carpații Meridionali: 
-se află situați în partea centrală a țării și în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
·         Limite: -Valea Prahovei- culoarul Timiș- Cerna- Bistra;
·         Caracteristici generale:  -reprezintă șirul cel mai impunător, cel mai masiv și mai înalt
                                           al Carpaților Românești;
                                      -înclinare: EV;
                                       -alcătuire: -din roci predominant dure (șisturi   cristaline,îndeosebi, granituri) și calcaroase pe margini;  
                                        -au cele mai mari înălțimi din țara noastră (Vf. Moldoveanu-2544
                                                   m și Vf. Negoiu- 2535 m); din această cauză au mai fost
                                                   denumiți și Alpii Transilvaniei;
                                 -reprezintă sectorul în care pe crestele cele mai înalte ale munților
                                                   se întâlnește cel mai reprezentativ relief glaciar;
                                                  -fragmentare redusă și masivitate remarcabilă (doar două văi              
                                                   transversale: Olt și Jiu);
·         Diviziuni: -grupa Bucegi;
                  -grupa Făgăraș;
                  -grupa Parâng;
                  -grupa Retezat- Godeanu.
Ø  Grupa Bucegi:
v  Limite: -Valea Prahovei- Valea Dâmboviței;
v  Caracteristici: -se prezintă ca un bloc abrupt pe trei laturi;
                        -au înălțimi de peste 2000 m (Vf. Omu- 2505 m);
                        -alcătuire: roci sedimnetare (calcare și conglomerate);
                        -este formată din trei masive muntoase: -Bucegi;
                                                                                   -Piatra Craiului;
                                                                                                                            -Leaota;
Ø  Grupa Făgăraș:
v  Limite: -Valea Dâmboviței- Valea Oltului;
v  Caracteristici: -cea mai masivă grupă, cu cele mai mari înălțimi;
                          -alcătuire: șisturi cristaline;
                          - se prezintă sub forma a două culmi: -culmea de N (cu
                                                                                         creste ascuțite);
                                                                                      -culmea de S (mai
                                                                                                   domoală);
                       -culmea de N este alcătuită din: Munții Făgăraș cu Vf.
                        Moldoveanu și Vf. Negoiu;
                       -culmea de S alcătuită din: Munții Păpușa, Iezer, Ghițu,
                        Frunții, Cozia;
                       -depresiuni: Depresiunea Loviștei (pe Valea Oltului);
Ø  Grupa Parâng:
v  Limite: -Valea Oltului- Vlaea Jiului- râul Strei;
v  Caracetristici: -se remarcă prin întinderea mare și existența unor 
                           suprafețe netede;
                       -se remarcă relieful glaciar;
                                                           -cea mai mare înălțime: Vf. Parângu Mare (2519 m);
                                                           -culmi muntoase: -Munții Căpățânii;
                                                                                        -Munții Lotrului;
                                                                                        -Munții Cindrel;
                                                                                        -Munții Șureanu;
                                                             -depresiuni: Depresiunea Loviștei;
Ø  Grupa Retezat- Godeanu:
v  Limite: -E: defileul Jiului și Depsresiunea Petroșani;
 -N: culoarul Bistrei și Depresunea Hațeg;
 -V: culoarul Timiș-Cerna;
v  Caracteristici: -are formă de triunghi;
                                                             -alcătuire: șisturi cristaline și calcare;
                                                             -are peste 60 de vf. care depășesc 2000 m, cea mai mare
                                                               înălțime este atinsă în Vf. Peleaga 2509 m;
                                                             -culmi muntoase: -Munții Godeanu: Vf. Gugu 2291 m;
                                                                                          -Munții Retezatului: Vf. Peleaga;
                                                                                          -Munții Țarcului;
                                                                                          -Munții Vâlcanului;
                                                                                          -Munții Cernei;
                                                                                          -Munții Mehedinți;
                                                              -depresiuni: Depresiunea Petroșani (pe Jiu);
                                                                                   Depresiunea Hațeg (pe Strei);

Carpații Occidentali:

·         Limite: -N: Valea Barcăului/ Valea Someșului;
-S: Valea Dunării;
-E: Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
-V: Dealurile de Vest și Câmpia de Vest;
·         Caracteristici: -altitudini mai coborâte față de celelalte grupe ale Carpaților (1800 alt
                         max.);
                       -alcătuire: „mozaic de roci” (sedimentare, eruptive, metamorfice);
                       -au aspect discontinuu, fiind întrerupți de văile Mureșului, Timișului etc;
                       -aici se află „polul ploilor” de la noi din țară;
·         Diviziuni: -Munții Banatului;
                 -Munții Poiana Ruscă;
                 -Munții Apuseni;
Ø  Munții Banatului:
v  Limite: -N: Valea Timișului;
 -S: Valea Dunării;
 -E: Culoarul Timiș-Cerna;
v  Caracteristici: -au altitudini coborâte (max. 1146 m în Vf. Semenic);
                         -alcătuire: roci sedimentare, cristaline, intruziuni
                                           granitice;
                        -culmi muntoase: -treapta înaltă: -Munții Semenicului;
                                                                                 -Munții Almăjului;
                                                     -treapta joasă: -Munții Aninei;
                                                                               -Munții Dognecei;
                                                                               -Munții Locvei;
                        -depresiuni: Depresiunea Almăjului;
                                             Depresiunea Caraș-Ezeriș;
                                             Depresiunea Oraviței de Vest;
Ø  Munții Poiana Ruscă:
v  Limite: -Valea Bistrei și Valea Mureșului;
v  Caracteristici: -altitudini reduse (alt. max. Vf. Padeș- 1374 m)
                         -alcătuire: șisturi cristaline și calcare;
                         -sunt relativ izolați și bine delimitați;
                         -depresiuni: E: Depresiunea Hațegului.
Ø  Munții Apuseni:
v  Limite: -de la Valea Mureșului până la Valea Barcăului;
v  Caracteristici: -alcătuire: „mozaic petrografic” (roci dure, roci 
                           vulcanice, roci sedimentare cutate);
                        -existența unor întinse suprafețe cu roci calcaroase (element
                         original);
                        -prezența „depresiunilor-golf” (element original);
                        -masivele pornesc radiar, în toate direcțiile, dinspre zona     
                         centrală-Munții Bihor-cei mai masivi și mai înalți;
                        -culmi muntoase: -dispuse ca nervurile unei frunze de
                                                         stejar;
                                                     -masivul principal este masivul Bihor  
                                                     (Vf. Bihor- 1849 m) și muntele Vlădeasa;
                                                     -NE: Muntele Gilău;
                                                     -N: Munții Plopiș și Munții Meseșului;
                                                     -E: Muntele Mare;
                                                     -S și SE: Munții Metaliferi, Trascăului;
                                                     -V: Munții Zarandului, Codru-Moma, 
                                                     Pădurea Craiului („munții Crișurilor”);
                           -depresiuni: Depresiunea Zarandului;
                                                 Depresiunea Beiușului;
                                                 Depresiunea Vad- Borod.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu