HIDROGRAFIA

 Factorii care determină şi influenţează hidrografia:

-hidrografia cuprinde: -ape continentale: râuri, fluvii, lacuri, ape subterane

                                 -Marea Neagră

-factorii care influenţează hidrografia: -clima (pp.)

                                                         -relieful (prin dispunerea treptelor de relief)

                                                         -alcătuirea geologică

                                                         -circuitul apei în natură
              Dunărea

-L= 2860 km , din care 1075 km în România (38%)

-al doilea fluviu din Europa ca lungime şi debit

-debit = volumul de apă dintr-un râu într-o anumită porţiune a sa, într-o perioadă de timp

            -se exprimă în m3/sec

-cel mai important fluviu internaţional

-străbate Europa de la V la E

-izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)

-străbate 10 ţări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria,

                           Republica Moldova, Ucraina

-trece prin 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

-adună aproape toate râurile din ţară

-întră în ţară în dreptul localităţii Baziaş

-în România are 4 sectoare:

a) Sectorul Baziaş – Porţile de Fier = Defileul Dunării:

     -a fost construit Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier

     -înainte, valea era îngustă, cu numeroase stânci în albie – viteză mare a apei – vârtejuri = 

                navigaţie dificilă

     -zona îngustată din dreptul Munţilor Almăjului = „Cazane”

     -azi: Lacul de acumulare Porţile de Fier

b) Sectorul Porţile de Fier – Călăraşi = Lunca Dunării:

     -în S Câmpiei Române

     -fluviul are lăţime mai mare datorită luncii largi

     -au existat lacuri legate de Dunăre prin canale secundare (unele au fost desecate)

c) Sectorul Călăraşi – Brăila = Bălţile Dunării:

     -la S de Călăraşi se desparte în 2 braţe: -Dunărea

                                                                  -Borcea

       care se unesc la Giurgeni-Vadu Oii şi se desparte din nou în 2 braţe: -Dunărea Veche

                                                                                                              -Cremenea

       care se unesc la Brăila

     -între cele două despletiri se află: -Balta Ialomiţei

                                                       -Balta Brăilei = Insula Mare a Brăilei

     -s-au efectuat lucrări de îndiguire şi desecare

d) Sectorul Brăila – Sulina = Dunărea maritimă:

     -până la Brăila pot pătrunde navele maritime, care au tonaj mare  (Dunărea având adânci-

          mea suficient de mare)

     -în dreptul satului Pătlăgeanca Dunărea se desparte în 2 braţe: -Chilia

                                                                                                   -Tulcea; la E de oraşul 

          Tulcea se desparte în braţele: -Sulina (este navigabil)

                                                       -Sfântu Gheorghe

Dunărea:

-are variaţii de debit şi nivel: -cel mai mare debit: mai (ploi+zăpezi)

                                           -cele mai mici debite: toamna, iarna

-transportă cca. 60 mil. tone aluviuni/an

-potenţialul hidroenergetic = ¼ din potenţialul hidroenergetic al ţării

-deversarea substanţelor industriale poluante =  -a crescut mineralizarea apei 
                                                                        -s-a redus fenomenul de îngheţ

                                                                     

-îndiguiri şi desecări în lunca şi bălţile Dunării =  reducerea inundaţiilor produse

Lacurile

-pot fi: -naturale

            -artificiale (antropice)

1. Zona montană:

-glaciare: -formate în circuri glaciare

               -Retezat: Bucura (Fig.1), Zănoaga

               -Parâng: Gâlcescu

               -Făgăraş: Bâlea, Capra, Avrig, Urlea, Podragu

               -Rodnei: Lala, Buhăescu

-vulcanice: L. Sf. Ana în craterul Muntelui Ciomatu

-de baraj natural: L. Roşu pe râul Bicaz format prin prăbuşirea unei părţi dintr-un munte în 1837

Fig.1. Lacul Bucura
  
-de baraj artificial: -sau de acumulare

                                -Porţile de Fier pe Dunăre

                                -Vidraru pe Argeş
                                 -Vidra pe Lotru

                                -Izvorul Munteluie pe Bistriţa

                                -Tarniţa, Gilău, Fântânele pe Someşul Cald

                                 -Scropoasa, Bolboci pe Ialomiţa

                                 -Siriu pe Buzău

                                  -Gura Apei pe Râul Mare (afluent al Streiului)

                                  -Secu, Văliug, Breazova pe Bârzava

                                  -Trei Ape pe Timiş

-în masive de sare: Coştiui, Ocna Şugatag în Depres. Maramureşului

-în ţinuturi calcaroase: -în adâncituri în calcare numite doline

                                       -Ighiu, Vărăşoaia

2. Zona de deal şi podiş:

-lacuri în masive de sare: -Subcarpaţi: Slănic, Telega, Ocnele Mari                                   

                                           -D.C.a Transilvaniei: Ocna Mureş, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Praid,

                                                                           L. Ursu (Sovata)

-iazuri şi heleştee: -Câmpia Moldovei: Dracşani

                               -Câmpia Transilvaniei: Cătina, Geaca, Ţaga, Zau de Câmpie

-în ţinuturi calcaroase: -Zătonul (Podişul Mehedinţi)

-de acumulare: -Stânca-Costeşti pe Prut

                          -Ceauru pe Jiu

3. Zona de câmpie:

-în crovuri: în Bărăgan

-cu apă sărată sau amară: L. Sărat, L. Amara

-limane fluviatile: Snagov, Căldăruşani (în bazinul Ialomiţei)

-între dune de nisip: C. Olteniei şi C. Carei

-de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunăre

-iazuri /heleştee: L. Cefa (C. Crişurilor)

-de agrement: Herăstrău, Tei, Fundeni, Floreasca, Pantelimon (pe Colentina-Bucureşti)

4. Lacuri din lunca şi Delta Dunării:

-limane fluviatile: -formate prin închiderea totală a gurii de vărsare a unui râu în alt râu

                               -Mostiştea, Oltina, Vederoasa, Bugeac, Crapina, Brateş

-lacuri din deltă: Matiţa, Merhei, Gorgova, Fortuna, Lumina, Roşu, Puiu, Puiuleţ

5. Lacurile de pe ţărmul mării:

-lagune: -lac format pe locul unui fost golf al mării, prin închiderea lui cu aluviuni aduse de

                  curenţii marini, dar care comunică cu marea printr-o deschizătură numită portiţă

               -Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol

-limane maritime: -lac format pe ţărmul mării prin închiderea totală a gurii de vărsare cu alu-

                                  viuni aduse de curenţii marini

                               -nu comunică cu marea

                               -Techirghiol, Mangalia, Taşaul

Apele subterane şi izvoarele

Apele subterane:

     -sunt apele situate în interiorul scoarţei

     -pot fi: -ape freatice (aproape de suprafaţă)

                -ape de adâncime (la adâncimi mari)

     -locul în care apar la suprafaţă se numeşte izvor

     -pot fi extrase prin foraje

     -care au anumite concentraţii de substanţe minerale dizolvate = ape minerale

     -cele mai multe şi mai bogate în săruri: Carpaţi, Subcarpaţi

a) apele freatice: -sunt situate aproape de suprafaţă

                             -sunt continui

                             -sunt influenţate de: pp., relief, alcătuire geologică

                             -la munte sunt discontinue în unele locuri

b) apele de adâncime: -sunt la adâncimi mari

                                     -se acumulează şi se reciclează la intervale mari de timp

                                     -în V ţării au t^o ridicate = ape termale (geotermale)

                                                                                 -folosite terapeutic, la încălzirea serelor şi

                                                                                      locuinţelor

-borvizuri: -ape puternic mineralizate în zonele cu activitate vulcanică (Carpaţii Orientali)

Râurile

Caracteristicile reţelei hidrografice:

    -are formă: -radiară (ca spitele unei roti)

                -divergentă (de la centru spre exterior)

    -se împart în 4 grupe: -grupa de V (se varsă în Tisa)

                     -grupa de S (Dunarea)

                     -grupa de E (Prut+Siret)

                     -grupa râurilor dobrogene (se varsă în lacurile de pe ţărmul mării)

    -cele mai lungi cursuri de apă: -Mureş = 761 km

                                            -Prut = 742 km

                                            -Olt = 615 km                                                             

                                            -Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu

    -cele mai mari debite: -Siret (222 m³/s)

                               -Olt

                               -Mures

                               -Jiu

                               -Prut

                               -Arges

    -factorii care influenteaza hidrografia: -relieful

                                                             -alcătuirea geologică

                                                             -clima

                                                             -mărimea bazinului hidrografic

                                                             -omul

GRUPA DE VEST:

Tisa: -formează graniţa cu Ucraina pe 62 km, în N

          -izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina)

          -se varsă în Dunăre în Serbia

          -afluenţi: Iza, Vişeu, Vaser şi râurile din V ţării

      Someş: -format din: -Someşul Mic: -izvorăşte din Munţii Apuseni

                                                          -trece prin Cluj-Napoca

                                                          -format din Someşul Cald şi Someşul Rece

                                 -Someşul Mare: -izvorăşte din Munţii Rodnei

Crasna: -afluent Zalău (trece prin Zalău)

Barcău:

Crişurile: -Crişul Repede (trece prin Oradea)

                 -Crişul Negru (Depr.Vad-Borod)

                 -Crişul Alb (Depr. Zărandului)

Mureş: -izvorăşte din M-ţii Hăşmaşu Mare

              -traseu: Depr.Giurgeului, Defileul Topliţa-Deda, D.C.aTransilvaniei, S Munţilor

                           Apuseni, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest

              -trece prin: Topliţa, Reghin, Tg. Mureş, Aiud, Alba-Iulia, Orăştie, Deva, Arad

              -pe o porţiune formează graniţa cu Ungaria

              -afluenţi: -Arieş şi Ampoi din M-ţii Apuseni

                             -Sebeş şi Strei (cu afluentul Râul Mare) din grupa Parâng

GRUPA DE SV:

Bega: -izvorăşte din M-ţii Poiana Ruscă

     -este canalizat în câmpie

     -trece prin Timişoara

Timiş: -izvorăşte din M-ţii Semenic

      -trece prin Lugoj

      -se varsă în Dunăre în apropiere de Belgrad

      -afluenţi: Bistra, Pogăniş, Bârzava (trece prin Reşiţa)

Caraş:

Nera: -străbate Depr.Almăjului/Bozovici

Cerna: -se varsă în Dunăre la Orşova

       -trece prin Băile Herculane

GRUPA DE SUD:

Jiu: -format din: -Jiul de Est (grupa parâng)

                           -Jiul de Vest (grupa Retezat-Godeanu)

  -traseu: Depr. Petroşani, Defileul Jiului, Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, C. Română

  -afluenţi: Motru, Tismana, Gilort, Amaradia

  -oraşe: Petrosani, Tg. Jiu, Craiova

Olt: -izvorăşte din M-ţii Hăşmaşu Mare

  -traseu: Depr.Ciucului, Depr.Braşovului, Depr.Făgăraşului, Defileul Turnu Roşu-Cozia,

               Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, Câmpia Română

  -formează defilee: Tuşnad, Racoş, Turnu Roşu-Cozia

  -se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele

        -afluenţi: Râul Negru, Bârsa, Cibin, Lotru, Topolog, Olteţ

  -are numeroase lacuri de acumulare

  -oraşe: Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea, Slatina

Vedea: -cu afluentul Teleorman

Argeş: -izvorăşte din M-ţii Făgăraş

      -afluenţi: -Dâmboviţa cu afluentul Colentina (trec prin Bucureşti)

                     -Râul Doamnei, Râul Târgului, Vâlsan, Argeşel

                     -Neajlov

      -oraşe: Câmpulung (Muscel), Curtea de Argeş, Piteşti

            -lacul de acumulare Vidraru

Ialomiţa: -afluenţi: Prahova: -trece prin Câmpina

                                                -afluent:Teleajen

           -oraşe: Târgovişte, Slobozia

Mostiştea:

Călmăţui:

GRUPA DE EST:

Siret: -izvorăşte din M-ţii Carpaţi din Ucraina

           -are cel mai mare debit

           -afluenţi: -Suceava (Suceviţa)

                          -Moldova + Moldoviţa

                          -Bistriţa: -izvorăşte din M-ţii Rodnei

                                         -afluenţi: Dorna, Bicaz, Cracău

                                         -oraşe: Piatra Neamţ, Bacău

                          -Trotuş: cu afluenţii Tazlău, Caşin, Oituz

                          -Putna

                          -Râmnicu Sărat

                          -Buzău

                          -Bârlad: -principalul afluent de stânga al Siretului

                                        -trece prin Barlad

                          -Vaslui (trece prin Vaslui)

                          -oraşe: Paşcani, Roman, Bacău

Prut: -izvorăşte din M-ţii Carpaţi din Ucraina

          -formează graniţa cu Rep. Moldova

          -afluenţi: Başeu, Jijia (cu afluentul Bahlui ce trece prin Iasi), Elan, Covurlui

          -lac de acumulare: Stânca Costeşti

GRUPA RÂURILOR DOBROGENE:

Teliţa:

Taiţa:

Slava:

Casimcea: -se varsă în lacul Taşaul (liman maritim)

Bazin hidrografic = suprafaţa de pe care un râu işi adună apele

Campia Romana

Câmpia Română

Poziție: -în sudul României;

Limite: -în V, S și E de Lunca Dunării;

-          În N: Pod. Getic, Sub. Curburii și Pod. Moldovei

Caracteristici: - sa format pe locul unui fost lac prin retragerea acestuia și depunerea sedimentelor aduse de râurile din Carpați;

-          dublă înclinare: N-S și V-E

-          alc. geologică: roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă, loess;

-          altitudinea oscilează de la 6 m în Câmpia Siretului Inferior, până la 300 m în Câmpia Piteștilor, altitudinea medie = 50- 90 m;

-          3 tipuri de câmpii:

1. înalte: în N la ieșire râurilor din regiunile deluroase (înălțimi de 200- 300 m);

2.câmpii de coborâre (joase), începând de la râul Argeș și până la râul Siret;

3. orizontale (tabulare) sunt mai netede și acoperite cu loess și uneori cu nisip;

-  stratul de loess are o grosime de 3-5 m în partea V și crește înspre E, depășind 40 m ( în estul Câmpiei Bărăgan)

- în stratul de loess apar mici adâncituri denumite crovuri (mai frecvente în E), care pot fi umplute uneori cu apă formând mici lacuri.

- este cea mai întinsă unitate de relief și principala regiune agricolă a țării;

Diviziuni

            1. Sectorul vestic: situat la vest de râul Olt și poartă denumirea de Câmpia Olteniei-este o regiune mai înaltă și mai veche a câmpiei.

            2. Sectorul central: situat între Olt și Argeș

- cuprinde câmpii înalte: Câmpia Piteștilor (300 m)

-câmpii orizontale: C. Boianului, C. Burnasului.

            3. Sectorul estic: situat la est de râul Argeș,

- cuprinde cea mai întinsă câmpie orizontală, Câmpia Bărăganului

- Câmpia Vlăsiei, în cadrul căreia se alfă capitala

- câmpii înalte: Câmpia Târgoviștei, Câmpia Ploieștilor

- câmpii joase: Câmpia Siretului Inferior (5-6 m), Câmpia Buzăului, Câmpia Titu.