Marea Neagră

-situată în SE Europei = mare intercontinentală (între Europa şi Asia)
-este o mare de tip continental: înconjurată în toate părţile de continent
-comunică cu M. Mediterană prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, între care se află Marea
Marmara
-comunică cu Marea Azov prin Str. Kerci
-în N este străbătută de paralela de 45o lat.N
-ţările pontice: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina
-ţărmurile sunt slab crestate: -peninsule: Crimeea
-insule: Şerpilor
-golfuri: Odessa, Varna, Burgas
-capuri: Midia, Kaliakra
-relieful: -platforma continentală (0-200m ad.); mai bine dezvoltată în NV
-abruptul continental (200-2000 m ad.)
-bazinul Mării Negre
-adâncimea maximă = 2211 m în partea central-sudică
1. Bilanţul apelor Mării Negre este pozitiv:
-cantitatea de apă pe care o primeşte este mai mare dacât cantitatea pe care o pierde

-pp. -evaporare
-râuri, fluvii -transfer în M. Mediterană
-suprafaţa creşte cu 1-2 mm/an = transgresiune marină
2. Dubla stratificare a apelor Mării Negre: are două strate de apă cu salinitate diferită:
-la suprafaţă un strat mai dulce: -salinitate 17-18o/oo (datorită apelor dulci continentale)
-până la 200 m ad.
-este O2 = există viaţă
-în adâncime un strat mai sărat: -salinitate 21-22o/oo
-acumulări de H2S = nu există viaţă
-la adâncimi mai mari de 200m
3. Mişcările apelor Mării Negre:
-valuri
-curenţi de suprafaţă: -datorită vânturilor de NE
-au sens invers acelor de ceasornic
-1 circuit mare şi 2 circuite mici
-curenţi de adâncime:
-în zona Str. Bosfor are loc un schimb de ape între M. Neagră şi M. Mediterană:
-curenţi de descărcare: la suprafaţă (M. Neagră – M. Mediterană)
-curenţi de compensare: în adâncime (M. Mediterană – M. Neagră)
= aceştia se numesc şi curenţi complementari
! -lipsesc curenţii verticali (datorită dublei stratificări)
http://maps.grida.no/library/files/storage/hq_giwablacksea_blpg-sub-basin.jpg