1. Kuala Lumpur- istorie şi geografie de- a lungul “confluenţei de noroi ”
Kuala Lumpur, capitala federală a statului Malaysia, care se află în partea sudică a peninsulei cu acelaşi nume. Kuala Lumpur, sau KL, cum este cel mai uşor de recunoscut, este principalul centru economic, administrativ, şi cultural din Malaysia. Încă de când a fost fondat ca aşezare minieră în anul 1850, oraşul s-a dezvoltat într-un important centru de comerţ şi industrie din partea de SE a Asiei.
După cum o indică şi numele său, Kuala Lumpur este situată la confluenţa a două cursuri de apă, cel mai important fiind Klang. Smulsă junglei, capitala malaysiană îşi datorează naşterea şi bogăţia fabuloaselor zăcăminte de staniu descoperite în secolul al XIX- lea.
În ceea ce priveşte capitolul de istorie al capitalei malaysiene este unul destul de complex, după cum urmează: Kuala Lumpur îşi are originile în anii 1850, când şeful Malay Klang Raja Abdullah a angajat muncitori din China pentru a deschide mine noi şi mai mari de staniu. Ei au debarcat la confluenta râurilor Sungai Gombak şi Sungai Klang pentru a deschide minele de la Ampang. Sungai Gombak a fost cunoscut anterior ca Sungai Lumpur, ceea ce înseamnă râu plin de noroi. Numele original pentru acest oraş, a fost "Pengkalan Lumpur", care înseamnă pachet de noroi. De-a lungul timpului numele a fost schimbat în Kuala Lumpur, care literalmente înseamnă "confluenţa cu noroi" în limba malay. Mai târziu, minele de staniu au fost deschise la Pudu şi Batu.
2.Kuala Lumpur şi zona metropolitană
Oraşul Kuala Lumpur, care este egal ca dimensiune cu teritoriul federal oficial numit “Wilayah rsekutuan”, care acoperă o suprafaţă de 243 km². Valea Kelang, periferia, se întinde pe o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a oraşului, dar se crede că ea este chiar mai mare. Zonele urbane ale oraşului se întind în toate direcţiile dar mai ales în Valea Kelang, în sud şi sud-vest. O linie de transport expres leagă KL-ul de celelalte oraşe din ţară dintre care, Petaling Jaya, Shah Alam, Kelang şi Port Kelang, cel mai important oraş-port. Noile zone industriale şi suburbiile sunt concentrate în jurul KL-ul, mai ales în oraşele din Valea Kelang. Zonele metropolitane sunt întinse şi înconjoară o mare parte din Sepang, este o zonă cu noile sedii ale Guvernului Administrativ, Putrajaya, care au fost construite în aceşti ani. Sepang este şi zona în care se află Aeroportul Internaţional din Kuala Lumpur.
Piaţa Merdeka, situată la vest de locul unde râul Gombak se varsă în Kelang, care marchează inima oraşului. La sud, lângă Kelang West Bank, sunt clădirile sultanului Abdul Samad, unde se află şi Curtea Federală din Malaysia, gara din Kuala Lumpur, construită în stil Moorish, Sediul Central al Poştei. Mai departe, în vest se găsesc Grădinile Lacului (Taman Tasek Perdana) şi în jurul acestui parc se află Parlamentul, Monumentul Naţional şi Muzeul Naţional. Lângă Kelang East Bank se află partea veche a KL-ului care include Chinatown-ul, Piaţa Centrală şi două dintre cele mai importante construcţii religioase- Templul Sri.
Inima comercială a oraşului cu bănci moderne, restaurante, magazine en-detail şi hotele, de asemenea se întinde la est de Kelang. Magazinele chineze şi satele a Malay kampongs, casele din lemn construite pe catalige. Este ornamentată pe dinafară în stil vechi sunt suprafeţe rezidenţiale de toate tipurile, În nord şi est a centrului oraşului, Triunghiul Galben include hotele luxoase, clădiri destinate firmelor cu multe etaje şi un proiect cunoscut sub numele de Kuala Lumpur City Center (KLCC). În zona KLCC se găsesc cele mai înalte clădiri din lume: Turnurile Petronas. (Pentru a vedea mai bine structura acestei capitale şi organizarea acesteia se consultă anexa A1 de la sfârşitul referatului).
Clima acestei capitale este una umedă şi caldă pe tot parcursul anului cu mari variaţii de temperatură şi precipitaţii. Precipitaţiile sunt abundente în timpul musonului ce ţine din octombrie până în martie. Temperaturile au tendinţa de a rămâne constante. Maximele variază între 31 şi 33 ° C (88 şi 91 ° F) şi nu depăşesc niciodată 37 ° C (99 ° F), în timp ce minimele sunt între 22 şi 23,5 ° C (72 şi 74 ° F) şi niciodată nu scad sub 19 ° C (66 ° F). Kuala Lumpur de obicei primeşte de 2266 mm de ploaie annual, iunie şi iulie sunt relativ uscate, dar chiar şi atunci ploile, de obicei, nu depăşesc 125 mm pe lună.
Inundaţiile sunt un fenomen frecvent în Kuala Lumpur ori de câte ori există o ploaie torenţială, în special în centrul oraşului şi zonele din aval. Particulele de praf de la incendiile de pădure din Sumatra din apropiere, uneori, aruncă o ceaţă densă asupra regiunii. Acestea sunt o sursă majoră de poluare în oraş, împreună cu arderile deschise, emisiile de la autovehicule şi a lucrărilor de construcţii.
4. Kuala Lumpur- aspecte demografice
Pe teritoriul federal a Kuala Lumpur-ului se înregistrează o populaţie de 1,238,000 locuitori în 1995. Populaţia celei mai mari metropole a fost estimată la peste 2 milioane la începutul anilor ’90. Din 1980 în 1991 rata de creştere a populaţiei a teritoriului federal a fost similară cu cea naţională. În Selangor, rata a fost aproape dublă faţă de cea naţională. Această creştere sugerează şi creşterea alarmantă a migraţiei din zonele rurale ale ţării către capitală, şi către suburbiile acesteia.
Migraţiile au avut şi consecinţe grave, printre care scăderea producţiei de orez datorată lipsei forţei de muncă în zonele rurale. Pe lângă oamenii săraci care migrează către capitală s-au adaugă şi imigranţi din statele învecinate, mai ales din Indonezia, Insulele Filipine şi Bangladeş. Aceşti noi-veniţi, mulţi dintre ei intraţi ilegal în ţară, sunt o sursă de neînţelegeri între locuitorii Kuala Lumpur-ului. Majoritatea migranţilor sunt săraci, mulţi dintre ei locuind în zone periferice, rău famate. În Kuala Lumpur se întâlnesc mai multe etnii, dar care, totuşi reflectă originile oraşului ca fiind o aşezare chineză. Totuşi etnia predominantă este cea malaieză, cea chineză este cea mai răspândită în Kuala Lumpur, dar şi reprezentanţii etniei malayeziene nu sunt în număr redus şi chiar minorităţi indiene. Limbile principale sunt chineza şi tamil (o limbă indiană), engleza este foarte des folosită în afaceri.
Limba naţională în Kuala Lumpur este Bahasa- Melayu. Kuala Lumpur are un amestec de culturi diferite, care includ Malayezi, Chinezi, Indieni, Euroasiatici precum şi alte rase indigene din Malaezia de Est şi Peninsula Malaesya. În Kuala Lumpur dezvoltarea rapidă a declanşat un aflux mare de lucrători străini din Indonezia, Nepal, Myanmar, Thailanda, Bangladesh, Pakistan, India, Sri Lanka şi Vietnam în Malaesya.
La sfârşitul secolului al XVIII- lea, când Europa a suferit în urma Revoluţiei Industriale, grupuri mari de Chinezi din Fujian şi Guangdong din China au fost aduşi în Malaesya să lucreze în industria înfloritoare a exploatării de tablă. Mulţi chinezi vorbesc în Kuala Lumpur dialecte diferite, dar majoritatea în Kuala Lumpur sunt de origine cantoneză şi Hakks.
Indienii formează 10% din populaţia acestei capitale şi vorbesc limbi oficiale din India cum ar fi Hindi, Punjabi, Telugu şi Pashtu. Din punct de vedere istoric, cei mai mulţi dintre indieni au fost aduşi în timpul colonizării britanice în Malaezia. Islamul este practicat în primul rând de către Malaezi şi comunităţile musulmane din India.
Alte religii majore sunt Hinduismul (în principal, printre indieni), Budismul, Confucianismul şi Taoismul (în special în rândul chinezilor) şi Creştinismul. Oraşul are multe locuri de cult pentru fiecare dintre aceste etnii. Populaţia estimată în Kuala Lumpur, pentru 2006 a fost de 1.58 milioane de locuitori. Aceasta are o densitate de 6502 locuitori pe km² şi este districtul cel mai dens populat din Malaezia. Însă scăderea ratei natalităţii din Kuala Lumpur a dus la scăderea numărului de persoane tinere sub 15 ani din 33 de % în 1980 până la mai puţin de 27% în 2000. Pe de altă parte, grupul de lucru de vârstă de 15-59 a crescut de la 63% în 1980 la 67% în anul 2000. Un fenomen notabil a fost creşterea în prezenţă a rezidenţilor străini din Kuala Lumpur, care acum reprezintă aproximativ 9% din populaţia oraşului.
Economia Kuala Lumpurului este dezvoltată în mod original în jurul procesului de localizare a produsului de tinichea şi de cauciuc. În întreg oraşul KL se găsesc numeroase manufacturi, magazine cu alimente şi locuri unde se produc obiecte de artizanat. Producţia de curent electric şi de produse electrice şi maşinării este acum cea mai dezvoltată industrie de manufactură în regiune. Aceste suprafeţe au creat mii de locuri de muncă pentru un populaţia din KL precum şi din alte ţări.
Produsul intern brut (PIB) pentru Kuala Lumpur este estimat la RM 25, 968 milioane în anul 2000, cu o rată medie de creştere anuală de 4,2 la sută. PIB-ul pe cap de locuitor pentru Kuala Lumpur, în anul 2000 este RM 30, 727, cu o rată medie de creştere anuală de 6.1 la sută. Totalul locurilor de muncă în Kuala Lumpur este de circa 838400. Sectorul de servicii care cuprinde finanţe, asigurări, imobiliare, servicii de afaceri, hoteluri, transport, depozitare şi comunicare, utilităţi, servicii personale şi servicii guvernamentale formează cea mai mare parte a ocupării forţei de muncă, reprezentând circa 83.0 la sută din total. Restul de 17 la sută vine de la producţie şi construcţii.
Sectorul mare de servicii este evident în numărul de bănci locale şi străine şi societăţile de asigurare care operează în oraş. Kuala Lumpur este gata să devină centru de finanţare la nivel mondial cu un număr crescând de instituţii financiare. Oraşul dispune de un număr mare de corporaţii străine şi de asemenea, este gazda a numeroase birouri de mai multe companii nationale “regionale sau centre de sprijin, în special pentru finanţe şi contabilitate, precum şi de tehnologia informaţie.
Alte activităţi economice importante din oraş sunt cele de educaţie şi serviciile de sănătate. Kuala Lumpur, de asemenea, are avantaje care rezultă din concentrarea mare de instituţii de învăţământ situate în interiorul graniţelor sale, oferind o gamă largă de cursuri. Există, de asemenea, un număr mare de universităţi particulare în şi în jurul Kuala Lumpurului oferind o gamă largă de cursuri, care atrage studenţi din toate colţurile: Malaezia precum şi din alte ţări. Există numeroase, atât publice cât şi private, centre medicale de specialitate şi spitale din oraş care oferă servicii de sănătate generale şi o gamă largă de intervenţii chirurgicale de specialitate şi de tratament de catering pentru localnici şi turişti.
6. Kuala Lumpur- obiective turistice
Este un oraş ce la prima vedere se poate spune că este un oraş Asiatic modern cu numeroşi zgârie- nori impresionanţi. De- a lungul ultimelor decade Kuala Lumpur a devenit o metropolă înfloritoare cu clădiri spectaculoase precum turnurile Petronas (pe locul 2 ca înălţime în lume) şi marile centre de cumpărături. Spre deosebire de alte oraşe din Asia, Kuala Lumpur încă mai are numeroase clădiri istorice, petice de natură şi un patrimoniu cultural. Astăzi panorama oraşului este un amestec de modernitate şi farmec tradiţional. Tarabele vânzătorilor ambulanţi şi magazinele de dinainte de război se află în competiţie cu zgârie- norii şi clădirile sofisticate Capitala Malaysiei, Kuala Lumpur, are o multitudine de atractii turstice cu caracter istoric şi cultural. În timp ce multe dintre aceste atracţii sunt situate în centrul oraşului, sunt de asemenea câteva localizate la câteva zile distanţă. Iată câteva dintre atracţiile principale pe care le oferă Kuala Lumpur:
Lake Gardens: acest imens parc din Kuala Lumpur a fost înfiintat în urmă cu aproape 100 de ani. Pe cuprinsul a 231 de acri de teren verde se află o mulţime de atracţii turistice, printre care Bird Park şi Butterfly Park. Ambele sunt împodobite frumos cu vegetaţie luxuriantă cu frunziş care aduce aminte de o junglă toate parcă pregatite să-ti confere o stare de relaxare. Grădiniile de Hibiscus şi Orhidee oferă o notă de tandreţe parcului şi constituie o adevărată atracţie pentru ochii turiştilor. Lake Gardens găzduieşte de asemenea Monumentul Naţional, o sculptură făurită din bronz ridicată în cinstea soldaţiilor care au căzut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi al stării de urgenţă naţională ce a urmat războiului.
Kuala Lumpur Towers: acest turn e recent construit, venind în completarea giganţilor ce împodobesc cerul din Kuala Lumpur. Fiind finalizată construcţia în 1996, este unul dintre cele mai înalte zgârie-nori din lume, un turn al telecomunicaţiei. Poţi lua liftul până în cel mai înalt punct de observaţie pentru a te putea delecta cu o privelişte impresionantă. Scările în număr de 2059 pot constitui şi un bun exerciu fizic cum se întamplă pentru atleţii care vin aici să se antreneze la aşa numitul concurs “Towerthon”.
Kuala Lumpur Towers: acest turn e recent construit, venind în completarea giganţilor ce împodobesc cerul din Kuala Lumpur. Fiind finalizată construcţia în 1996, este unul dintre cele mai înalte zgârie-nori din lume, un turn al telecomunicaţiei. Poţi lua liftul până în cel mai înalt punct de observaţie pentru a te putea delecta cu o privelişte impresionantă. Scările în număr de 2059 pot constitui şi un bun exerciu fizic cum se întamplă pentru atleţii care vin aici să se antreneze la aşa numitul concurs “Towerthon”.
Petronas Towers şi City Center Kuala Lumpur: în scurtul interval de la terminarea construcţiei turnurilor Petronas, acestea au devenit un adevărat simbol al oraşului, simbol uşor de recunoscut oriunde în lume. Ca şi înălţime deţine locul doi în lume şi ca frumuseţe e de necontestat pe primul loc. Poţi lua liftul până la nivel de legătură ce uneşte cele două turnuri pentru a putea admira o privelişte ce-ţi taie răsuflarea. Partea de jos a turnului e organizată într-un parc cunoscut sub numele de Kuala Lumpur City Center (KLCC) .
Elephant Sanctuary : la distanţa de doar o zi de călătorit, Sanctuarul Elefantului este una dintre excursiile pe care familiile cu copii nu ar trebui să le rateze. Acest loc formează căminul elefanţilor salvaţi din habitatul lor natural care a fost distrus din cauza defrişărilor masive. Tinerii elefanti sunt adunaţi cu ajutorul a doi elefanţi mai învârstă, sunt antrenaţi şi crescuţi în sanctuar până la vârsta la care ajung să fie destul de mari şi independenţi încât să poată fi reabilitaţi în mediul lor natural. În acest sanctuar te poţi apropia atâta de mult de elefanţi până într-atat încât poţi face o baie în rîu împreună cu elefanţii.
Batu Caves: peşterile Batu sunt situate la 13 km de capital Kuala Lumour. Ele sunt un loc sacru pentru hinduşii din Malaesya şi sunt compuse din trei peşteri principale şi alte câteva mai mici. Peşterile sunt făcute din calcar şi au lungimi ce variază între 100- 400 m. Au fost descoperite în 1892. Intrarea în peşteră este străjuită de o scară de 272 trepte. Aici se sărbătoreşte o dată pe an Festivalul Thaipusan, o sărbătoare pentru fiul lui Shiva (Subramaniam). În fiecare an aproximativ 800.000 de adepţi şi vizitatori vin la aceste peşteri. Festivalul este organizat în luna a zecea din calendarul hindus (mai ales la sfîrşitul lunii ianuarie). În fiecare zi are loc o celebrare de către un grup de hiduşi fiind un eveniment religios lipsind tortura de sine. În interiorul peşterilor se află mai multe temple dintre care Templul Peştera sau Catredala Peştera care este cel mai mare şi cel mai cunoscut fiind vizitat de către mulţi adepţi. Plafonul templului ajunge la 100 m deasupra solului şi este luminat de lumina zilei datorită găurilor din tavan.
Menara din Kuala Lumpur: este un turn de telecomunicaţii din Kuala Lumpur cu o înălţime de 421 m (inclusiv antena). Acesta se mai numeşte şi Kuala Lumpua Tower sau prescurtat KL Tower. Este amplasat în districtul Kawasan Perancangan Pusat. Este al cincilea turn de telecomunicaţii după înălţime, după CN Tower din Canada, Turnul Ostankino din Rusia, Oriental Pearl Tower din China şi Borj-e Milad din Iran. Pe o platformă aflată la 276 m turişti beneficiază de un restaurant rotator. Construcţia turnului a început la 1 octombrie 1991 şi a fost încheiată în 1996. A fost construit pentru creşterea serviciilor de telecomunicaţii şi pentru claritatea emisiuniilor de radiodifuziune, devenind astfel unul din simbolurile oraşului Kuala Lumpur.
Istana Negara: este reşedinţa oficială a Maiestăţii Sale, di Yang Pertuan Agong (King) din Malaezia.
Bibliografie
Arina Avram, 2004, Marile Oraşe ale lumii: enciclopedie, Editura Tritonic, Bucureşti;
Mircea Maliţa, 1985, Statele lumii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
Caterina Radu, 1999, Enciclopedia Asiei, Editura Meronia, Bucureşti;
Webografie:
www.kuala lumpur.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu