Lunca Dunării și luncile râurilor. Delta Dunării
Lunca Dunării și luncile râurilor:
Lunca:
· este o fâșie de pământ îngustă, netedă și joas, întinsă de-a lungul râurilor, de o parte și de alta a acestora;
· este supusă frecvent inundaților;
· depinde de:- relief (la munte lipsesc, la deal se lărgesc, la câmpie devin foarte largi)
-mărimea râului;
Lunca Dunării:
Limite: de la intrarea în C. Română (Drobeta-Turnu-Severin) până la Deltă;
Caracteristici: -lățimea max.: 20-25 km, în sectorul Insula Mare a Brăilei;
· în luncă apar multe gârle;
· pe maluri se găsesc zăvoaie cu sălcii, plopi, arini;
· Lunca Dunării a fost îndiguită;
· Multe terenuri și bălți au fost desecate și redate agriculturii.
Delta Dunării:
Poziție:
· este cea mai estică unitate de relief din țară;
· este cel mai tânăr pământ al țării noastre (aproxim. 13000 de ani în urmă);
· este traversată de paralela de 45° lat. N;
· este situată în partea de E a țării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră;
Caracteristici:
· s-a format pe locul unui fost golf prin umplerea lui cu sedimente aduse de Dunăre;
· sunt 3 brațe principale: -Chilia: -brațul N, granița cu Ucraina;
-este cel mai lung (120 km) și are cel mai mare debit
(60% din total);
-formează o deltă secundară (Ucraina): Delta secundară a
Chiliei ( această deltă are 3 brațe secundare: Tătaru,
Cernovca, Babina);
-Sulina: -prin mijlocul deltei, este navigabi; este cel mai drept; este
cel mai scurt (64 km);
-a fost îndreptat și adâncit acum 1 secol;
-Sf. Gheorghe: -brațul S, al doilea ca lungime (108 km- astăzi 70
Km după tăierea a șase meandre) și debit;
-este cel mai vechi braț.
-din el se desprind brațe secundare și brațe care fac
legătura cu laguna Razim;
· lagună= lac format prin bararea unui fost golf cu aluviuni aduse de un curent marin;
· liman= lac format prin bararea totală a gurii de vărsare a unui afluent cu aluviuni aduse de către râul principal, sau a unui golf marin de către curenții litorali.
· diferența dintre liman și lagună:
· suprafețele de uscat (suprafețe înalte) = grinduri: -fluviale: de-a lungul brațelor fluviului;
- fluvio-maritime:- formate de curenții
circulari ai mării perpendiculari pe direcția brațelor Dunării;
-ex: G. Letea, G.Caraorman, G.
Sărăturile, G. Frasin etc.
-continentale: -resturi de uscat în deltă;
-ex: G. Stipoc, G. Chilia.
ostroave: sunt insule de formă alungită formate prin depunderea aluviunilor de-a lungul fluviului.
· suprafețele mai joase: -lacuri, bălți, mlaștini;
-brațe secundare;
-gârle, canale;
-unele au fost îndiguite și desecate (NV Deltei);
Delta Dunării: -este cea mai nouă regiune a țării: se formează și în prezent;
-este cea mai joasă regiune: se află la gura de vărsare a Dunării în mare, deci de
abia se ridică deasupra nivelului mării;
-alt. max.: 12 m în G. Letea;
-alt medie: 0,5 m;
-lacurile și bălțile: sub nivelul mării;
- adâncimea brațelor principale: -30 m.
· Factorii care au contribuit la formarea deltei:
ü cantitatea foarte mare de aluviuni aduse de Dunăre;
ü lipsa mareelor (maree foarte slabe);
ü panta redusă a fluviului și platformei continentale;
ü curenții circulari ai Mării Negre;
ü oscilațiile de nivel ale Mării Negre din cuaternar.
Harta eco-turistică: http://www.danube-delta.ro/dat/map/dd_map_full.htm
Fazele formarii Deltei Dunării:
Harta eco-turistică: http://www.danube-delta.ro/dat/map/dd_map_full.htm
Fazele formarii Deltei Dunării:
Delta Dunării prin alti ochi:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu