-pot fi: -naturale
-artificiale (antropice)
1. Zona montană:
-glaciare: -formate în circuri glaciare
-Retezat: Bucura (Fig.1), Zănoaga
-Parâng: Gâlcescu
-Făgăraş: Bâlea, Capra, Avrig, Urlea, Podragu
-Rodnei: Lala, Buhăescu
-vulcanice: L. Sf. Ana în craterul Muntelui Ciomatu
-de baraj natural: L. Roşu pe râul Bicaz format prin prăbuşirea unei părţi dintr-un munte în 1837
Fig.1. Lacul Bucura
-de baraj artificial: -sau de acumulare
-Porţile de Fier pe Dunăre
-Vidraru pe Argeş
-Vidra pe Lotru
-Vidra pe Lotru
-Izvorul Munteluie pe Bistriţa
-Tarniţa, Gilău, Fântânele pe Someşul Cald
-Scropoasa, Bolboci pe Ialomiţa
-Siriu pe Buzău
-Gura Apei pe Râul Mare (afluent al Streiului)
-Secu, Văliug, Breazova pe Bârzava
-Trei Ape pe Timiş
-în masive de sare: Coştiui, Ocna Şugatag în Depres. Maramureşului
-în ţinuturi calcaroase: -în adâncituri în calcare numite doline
-Ighiu, Vărăşoaia
2. Zona de deal şi podiş:
-lacuri în masive de sare: -Subcarpaţi: Slănic, Telega, Ocnele Mari
-D.C.a Transilvaniei: Ocna Mureş, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Praid,
L. Ursu (Sovata)
-iazuri şi heleştee: -Câmpia Moldovei: Dracşani
-Câmpia Transilvaniei: Cătina, Geaca, Ţaga, Zau de Câmpie
-în ţinuturi calcaroase: -Zătonul (Podişul Mehedinţi)
-de acumulare: -Stânca-Costeşti pe Prut
-Ceauru pe Jiu
3. Zona de câmpie:
-în crovuri: în Bărăgan
-cu apă sărată sau amară: L. Sărat, L. Amara
-limane fluviatile: Snagov, Căldăruşani (în bazinul Ialomiţei)
-între dune de nisip: C. Olteniei şi C. Carei
-de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunăre
-iazuri /heleştee: L. Cefa (C. Crişurilor)
-de agrement: Herăstrău, Tei, Fundeni, Floreasca, Pantelimon (pe Colentina-Bucureşti)
4. Lacuri din lunca şi Delta Dunării:
-limane fluviatile: -formate prin închiderea totală a gurii de vărsare a unui râu în alt râu
-Mostiştea, Oltina, Vederoasa, Bugeac, Crapina, Brateş
-lacuri din deltă: Matiţa, Merhei, Gorgova, Fortuna, Lumina, Roşu, Puiu, Puiuleţ
5. Lacurile de pe ţărmul mării:
-lagune: -lac format pe locul unui fost golf al mării, prin închiderea lui cu aluviuni aduse de
curenţii marini, dar care comunică cu marea printr-o deschizătură numită portiţă
-Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol
-limane maritime: -lac format pe ţărmul mării prin închiderea totală a gurii de vărsare cu alu-
viuni aduse de curenţii marini
-nu comunică cu marea
-Techirghiol, Mangalia, Taşaul
Apele subterane şi izvoarele
Apele subterane:
-sunt apele situate în interiorul scoarţei
-pot fi: -ape freatice (aproape de suprafaţă)
-ape de adâncime (la adâncimi mari)
-locul în care apar la suprafaţă se numeşte izvor
-pot fi extrase prin foraje
-care au anumite concentraţii de substanţe minerale dizolvate = ape minerale
-cele mai multe şi mai bogate în săruri: Carpaţi, Subcarpaţi
a) apele freatice: -sunt situate aproape de suprafaţă
-sunt continui
-sunt influenţate de: pp., relief, alcătuire geologică
-la munte sunt discontinue în unele locuri
b) apele de adâncime: -sunt la adâncimi mari
-se acumulează şi se reciclează la intervale mari de timp
-în V ţării au to ridicate = ape termale (geotermale)
-folosite terapeutic, la încălzirea serelor şi
locuinţelor
-borvizuri: -ape puternic mineralizate în zonele cu activitate vulcanică (Carpaţii Orientali)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu