Caracteristicile reţelei hidrografice:
-are formă: -radiară (ca spitele unei roti)
-divergentă (de la centru spre exterior)
-se împart în 4 grupe: -grupa de V (se varsă în Tisa)
-grupa de S (Dunarea)
-grupa de E (Prut+Siret)
-grupa râurilor dobrogene (se varsă în lacurile de pe ţărmul mării)
-cele mai lungi cursuri de apă: -Mureş = 761 km
-Prut = 742 km
-Olt = 615 km
-Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu
-cele mai mari debite: -Siret (222 m3/s)
-Olt
-Mures
-Jiu
-Prut
-Arges
-factorii care influenteaza hidrografia: -relieful
-alcătuirea geologică
-clima
-mărimea bazinului hidrografic
-omul
GRUPA DE VEST:
Tisa: -formează graniţa cu Ucraina pe 62 km, în N
-izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina)
-se varsă în Dunăre în Serbia
-afluenţi: Iza, Vişeu, Vaser şi râurile din V ţării
Someş: -format din: -Someşul Mic: -izvorăşte din Munţii Apuseni
-trece prin Cluj-Napoca
-format din Someşul Cald şi Someşul Rece
-Someşul Mare: -izvorăşte din Munţii Rodnei
Crasna: -afluent Zalău (trece prin Zalău)
Barcău:
Crişurile: -Crişul Repede (trece prin Oradea)
-Crişul Negru (Depr.Vad-Borod)
-Crişul Alb (Depr. Zărandului)
Mureş: -izvorăşte din M-ţii Hăşmaşu Mare
-traseu: Depr.Giurgeului, Defileul Topliţa-Deda, D.C.aTransilvaniei, S Munţilor
Apuseni, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest
-trece prin: Topliţa, Reghin, Tg. Mureş, Aiud, Alba-Iulia, Orăştie, Deva, Arad
-pe o porţiune formează graniţa cu Ungaria
-afluenţi: -Arieş şi Ampoi din M-ţii Apuseni
-Sebeş şi Strei (cu afluentul Râul Mare) din grupa Parâng
GRUPA DE SV:
Bega: -izvorăşte din M-ţii Poiana Ruscă
-este canalizat în câmpie
-trece prin Timişoara
Timiş: -izvorăşte din M-ţii Semenic
-trece prin Lugoj
-se varsă în Dunăre în apropiere de Belgrad
-afluenţi: Bistra, Pogăniş, Bârzava (trece prin Reşiţa)
Caraş:
Nera: -străbate Depr.Almăjului/Bozovici
Cerna: -se varsă în Dunăre la Orşova
-trece prin Băile Herculane
GRUPA DE SUD:
Jiu: -format din: -Jiul de Est (grupa parâng)
-Jiul de Vest (grupa Retezat-Godeanu)
-traseu: Depr. Petroşani, Defileul Jiului, Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, C. Română
-afluenţi: Motru, Tismana, Gilort, Amaradia
-oraşe: Petrosani, Tg. Jiu, Craiova
Olt: -izvorăşte din M-ţii Hăşmaşu Mare
-traseu: Depr.Ciucului, Depr.Braşovului, Depr.Făgăraşului, Defileul Turnu Roşu-Cozia,
Subcarpaţii Getici, Podişul Getic, Câmpia Română
-formează defilee: Tuşnad, Racoş, Turnu Roşu-Cozia
-se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele
-afluenţi: Râul Negru, Bârsa, Cibin, Lotru, Topolog, Olteţ
-are numeroase lacuri de acumulare
-oraşe: Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea, Slatina
Vedea: -cu afluentul Teleorman
Argeş: -izvorăşte din M-ţii Făgăraş
-afluenţi: -Dâmboviţa cu afluentul Colentina (trec prin Bucureşti)
-Râul Doamnei, Râul Târgului, Vâlsan, Argeşel
-Neajlov
-oraşe: Câmpulung (Muscel), Curtea de Argeş, Piteşti
-lacul de acumulare Vidraru
Ialomiţa: -afluenţi: Prahova: -trece prin Câmpina
-afluent:Teleajen
-oraşe: Târgovişte, Slobozia
Mostiştea:
Călmăţui:
GRUPA DE EST:
Siret: -izvorăşte din M-ţii Carpaţi din Ucraina
-are cel mai mare debit
-afluenţi: -Suceava (Suceviţa)
-Moldova + Moldoviţa
-Bistriţa: -izvorăşte din M-ţii Rodnei
-afluenţi: Dorna, Bicaz, Cracău
-oraşe: Piatra Neamţ, Bacău
-Trotuş: cu afluenţii Tazlău, Caşin, Oituz
-Putna
-Râmnicu Sărat
-Buzău
-Bârlad: -principalul afluent de stânga al Siretului
-trece prin Barlad
-Vaslui (trece prin Vaslui)
-oraşe: Paşcani, Roman, Bacău
Prut: -izvorăşte din M-ţii Carpaţi din Ucraina
-formează graniţa cu Rep. Moldova
-afluenţi: Başeu, Jijia (cu afluentul Bahlui ce trece prin Iasi), Elan, Covurlui
-lac de acumulare: Stânca Costeşti
GRUPA RÂURILOR DOBROGENE:
Teliţa:
Taiţa:
Slava:
Casimcea: -se varsă în lacul Taşaul (liman maritim)
Bazin hidrografic = suprafaţa de pe care un râu işi adună apele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu