Campia Romana

Câmpia Română

Poziție: -în sudul României;

Limite: -în V, S și E de Lunca Dunării;

-          În N: Pod. Getic, Sub. Curburii și Pod. Moldovei

Caracteristici: - sa format pe locul unui fost lac prin retragerea acestuia și depunerea sedimentelor aduse de râurile din Carpați;

-          dublă înclinare: N-S și V-E

-          alc. geologică: roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă, loess;

-          altitudinea oscilează de la 6 m în Câmpia Siretului Inferior, până la 300 m în Câmpia Piteștilor, altitudinea medie = 50- 90 m;

-          3 tipuri de câmpii:

1. înalte: în N la ieșire râurilor din regiunile deluroase (înălțimi de 200- 300 m);

2.câmpii de coborâre (joase), începând de la râul Argeș și până la râul Siret;

3. orizontale (tabulare) sunt mai netede și acoperite cu loess și uneori cu nisip;

-  stratul de loess are o grosime de 3-5 m în partea V și crește înspre E, depășind 40 m ( în estul Câmpiei Bărăgan)

- în stratul de loess apar mici adâncituri denumite crovuri (mai frecvente în E), care pot fi umplute uneori cu apă formând mici lacuri.

- este cea mai întinsă unitate de relief și principala regiune agricolă a țării;

Diviziuni

            1. Sectorul vestic: situat la vest de râul Olt și poartă denumirea de Câmpia Olteniei-este o regiune mai înaltă și mai veche a câmpiei.

            2. Sectorul central: situat între Olt și Argeș

- cuprinde câmpii înalte: Câmpia Piteștilor (300 m)

-câmpii orizontale: C. Boianului, C. Burnasului.

            3. Sectorul estic: situat la est de râul Argeș,

- cuprinde cea mai întinsă câmpie orizontală, Câmpia Bărăganului

- Câmpia Vlăsiei, în cadrul căreia se alfă capitala

- câmpii înalte: Câmpia Târgoviștei, Câmpia Ploieștilor

- câmpii joase: Câmpia Siretului Inferior (5-6 m), Câmpia Buzăului, Câmpia Titu.