tonomatul geografic 2011

Nume și prenume......................

Clasa...................

Data....................

Fișă de lucru

Dealurile și Podișurile

I.Completați spațiul punctat.

1.Depresiunea Coliniară a Transilvaniei este bine delimitată spre est, sud și vest de lanțul carpatic, dar are o deschidere mai largă spre..........., pe Valea..................., unde Carpații Orientali vin în contact cu terminațile nordice ale Munțiilor Apuseni.

2. Depresiunea Coliniară a Transilvaniei are altitudini medii de........................

3.Depresiunea Coliniară a Transilvaniei prezintă diferențieri între.....................................

4. Zona din partea de est a Depresiunii Coliniare a Transilvaniei, situată la contactul cu Carpații Orientali poartă denumirea de ..........................................

5.În partea sudică a Depresiunii Coliniare a Transilvaniei s-au format depresiuni bine individualizate, numite..................................... și sunt depresiuni de tip......................

6. Subcarpații se întind între Valea...................... în partea de................ și Valea................... în partea de.............

7. Subcarpații s-au format prin.................. și sunt alcătuiți din ..........................................

8........................................................................................................... reprezintă cele 3 mari subdiviziuni ale Subcarpațiilor.

9.................................................... reprezintă cel mai complex sector al Subcarpațiilor.

10. Subcarpații Getici sunt cuprinși între râurile.................................................., iar Subcarpații Curburii între râurile...........................................

11.Podișul Getic prezintă o înclinare ușoară de la ........................

12. Podișul Getic este alcătuit din......................................................... în care predomină..............................

13. Podișul Getic mai poartă denumirea de......................................... și este fragmentat în mai multe sectoare denumite...............................

14. Podișul „unicat”, cu un relief aparte este......................................., care seamănă cu............................ la structură și relief și cu ............................... la altitudine.

15. ............................................ este cea mai întinsă unitate de podiș din țara noastră și este mărginit la est de.................................

16. Podișul Mehedinți este alcătuit din........................., în care apar................................

17. Podișul Moldovei este alcătuit din.................................... care stau pe....................................................... ce face parte din..........................................................

18. Un fenomen frecvent în Podișul Moldovei îl constituie......................................... care se formează datorită .................................... și.......................................

19. În Podișul Moldovei apar forme de relief formate dintr-un versant abrupt și unul mai lin, denumite...............................

20. Altitudinea în Podișul Moldovei variază de la ........................... în regiunile mai joase, până la ............................... în regiunile mai înalte.

21. ........................................... reprezintă cea mai tipică regiune de podiș din țara noastră, iar acest lucru este datorat rocilor.................... și..................... și a suprafețelor................................. și...................................

22. Pe mari întinderi Podișul Dobrogei este acoperit cu un strat de..............................

23. Pe cea mai mare întindere altitudinea Podișului Dobrogei este de .........................

24.Podișul Dobrogei este împărțit în 3 mari subdiviziuni: ..............................................................................................................

25.Canalul...........................................este construit în.................................................

subdiviziune a Podișului Dobrogei.

26. Unitatea de relief ce face trecerea de la Carpații Occidentali la Câmpia de Vest se numește...................................................

27. Dealurile de Vest sunt înclinate pe direcția....................

28.Dealurile de Vest sunt divizate în................................................................................... ...........................

29. Dealurile Banatului sunt cuprinse între râurile.................................

30. Dealurile.............................. sunt limitate de râurile Mureș și Barcău.

II. Explicați următorii termeni:

cueste, piemont, domuri, depresiune submontană, loess

III. Completați corect tabelul de mai jos cu următorii termeni:

Podișul Sucevei, Podișul Casimcei, Podișul Someșan, Podișul Babadag, Podișul Târnavelor, Depresiunea Rădăuți, Subcarpații Transilvaniei, Munții Măcin, Depresiunea Făgărașului, Câmpia Jijiei, Culmea Niculițelului, Podișul Bârladului, Orașul Sibiu, Orașul Constanța, orașul Iași.

Depresiunea Coliniară a Transilvaniei	Podișul Moldovei	Podișul Dobrogei

IV. Uniți corect termenii din prima coloană cu cei din a doua coloană.

Depresiunea Neamțului

Târnava Mică

1017 m

Subcarpații Curburii

Depresiunea Târgu- Jiu

467 m

Cueste

Dealurile Lipovei

Dealurile Banatului

Măgura Mățău

Măgura Odobești

Podișul Moldovei

Subcarpații Moldovei

Podișul Târnavelor

Subcarpații Getici

Munții Măcin

V. Completați integrama de mai jos și veți descoperii pe verticală o diviziune a Subcarpațiilor pe care va trebui să o limitați la:

Nord- ...................................................

Est- ........................................................

Sud- ......................................................

Vest- ......................................................

1 Cel mai estic podiș al României este?

2. Podișul Dobrogei este limitat în vest de?

3. Râurile Târnava Mare și Mică trec prin podișul?

4. Structurile boltite care au în adâncuri acumulări de gaz metan se numesc?

5. În estul Subcarpațiilor Getici apare Depresiunea?

VI. Completați unitățile de relief numerotate pe hartă cu numere de la 1 la 7.

Munții Carpați

Carpații Orientali:

· reprezintă cea mai întinsă unitate montană, ocupând jumătate din suprafața Carpaților situați pe teritoriul țării noastre;

· Limite: N: granița cu Ucraina;

S: Subcarpații de Curbură, Valea Prahovei;

V: Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest;

E: Pod. Moldovei, Subcarpații Moldovei.

· Caracteristici: -sunt dispuși pe direcția NV-SE (în N și centru), culmi curbate în S;

-altitudinile au valori mijlocii;

-înălțimile maxime depășesc 2000 m în Munții Rodnei și Mmunții

Călimani, sau se apropie de această altitudine (Munții Ciucaș, Munții

Maramureșului și Ceahlău;

-sunt formați din trei fâșii paralele care reflectă alcătuirea geologică a

substratului: -vulcanic (V)

-șisturi cristaline (centru-roci dure)

-fliș (E și S; acestea fac parte din categoria rocilor

sedimentare cutate);

-au forme variate de relief: -relief vulcanic (cratere, conuri, platouri) în

munții Călimani, Gurghiului și Harghitei;

-relief glaciar (Munții Rodnei);

· Diviziuni:

-se pot împărți în trei mari grupe (subdiviziuni) transversale:

Ø în N, grupa nordică (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei);

Ø în centru, grupa centrală (Carpații Moldo-Transilvani);

Ø în S, grupa sudică (Carpații Curburii).

· Grupa Nordică (Munții Maramureșului și Bucovinei):

Ø Limite: -de la granița de N până la zona de lăsare axială (Munții Bârgăului-

Depresiunea Dornelor- culoarul depresiunilor Câmpulung- Gura Humorului);

Ø Caracteristici: -culmile sunt orientate NV-SE;

-munții sunt dispuși pe trei șiruri paralele:

-șirul vulcanic (culmi rotunjite, fără cratere, roase de agenți

externi);

-ex: Munții Oaș, Gutâi, Țibleș;

-șirul cristalin

-ex: Munții Maramureșului, Suhardului, Rodnei-

Vf. Pietrosul (2303 m) și Vf. Ineu (2279 m);

-șirul cu fliș (cu înălțimi mici)

-ex: Obcina Mestecăniș, Feredeului, Obcina

Mare.

-depresiuni: -Maramureș, Oaș, Dornelor, Câmpulung-Gura

Humorului;

-pasuri și trecători: Prislop, Mestecăniș, Tihuța, Huta.

· Grupa centrală (Munții Moldovei/ Carpații Moldo-Transilvani):

Ø Limite: -de la Munții Bârgăului-Depresiunea Dornelor-Depresiunea Câmpulung-Gura

Humorului până la râul și pasul Oituz;

Ø Caracteristici: -se continuă cele trei șiruri muntoase (vulcanic, cristalin, fliș);

-cei mai înalți sunt Munții Călimani (Vf. Pietrosul-2100 m);

-foarte dezvoltată fâșia munților vulcanici (Călimani, Gurghiului,

Harghita);

-aici se află singurul lac vulcanic din țara noastră (L. Sf. Ana)

-culmi muntoase:

v șirul vulcanic: Munții Călimani, Gurghiu, Harghita;

v șirul cristalin: Munții Giurgeului, Hășmașu Mare, Munții Ciucului;

v flișul: Munții Bistriței, Stânișoarei, Tarcăului, Nemira, Ceahlău, Goșmanu, Berzunț;

-depresiuni: Depresiunea Giurgeu (pe Mureș), Ciucului (pe Olt),

Comănești (pe Trotuș);

· Grupa sudică (grupa Curburii):

Ø Limite: -de la râul și pasul Oituz până la Valea Prahovei;

Ø Caracteristici: -au înălțimi mici;

-orientarea culmilor: N-S, E-V, NE-SV;

-dispare șirul vulcanic și cel cristalin;

-aici este epicentrul seismelor din șara noastră;

-culmi muntoase: -Munții Perșani;

-Munții Baraolt;

-Munții Întorsurii;

-Munții Baiului;

-Munții Bârsei (Vf. Postăvaru și Vf. Piatra Mare);

-Munții Ciucaș (cei mai masivi, cu Vf. Ciucaș-1954

m);

-depresiuni: Depresiunea Brașovului (cea mai întinsă depresiune

intramontană din România)

Carpații Meridionali:

-se află situați în partea centrală a țării și în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

· Limite: -Valea Prahovei- culoarul Timiș- Cerna- Bistra;

· Caracteristici generale: -reprezintă șirul cel mai impunător, cel mai masiv și mai înalt

al Carpaților Românești;

-înclinare: EV;

-alcătuire: -din roci predominant dure (șisturi cristaline,îndeosebi, granituri) și calcaroase pe margini;

-au cele mai mari înălțimi din țara noastră (Vf. Moldoveanu-2544

m și Vf. Negoiu- 2535 m); din această cauză au mai fost

denumiți și Alpii Transilvaniei;

-reprezintă sectorul în care pe crestele cele mai înalte ale munților

se întâlnește cel mai reprezentativ relief glaciar;

-fragmentare redusă și masivitate remarcabilă (doar două văi

transversale: Olt și Jiu);

· Diviziuni: -grupa Bucegi;

-grupa Făgăraș;

-grupa Parâng;

-grupa Retezat- Godeanu.

Ø Grupa Bucegi:

v Limite: -Valea Prahovei- Valea Dâmboviței;

v Caracteristici: -se prezintă ca un bloc abrupt pe trei laturi;

-au înălțimi de peste 2000 m (Vf. Omu- 2505 m);

-alcătuire: roci sedimnetare (calcare și conglomerate);

-este formată din trei masive muntoase: -Bucegi;

-Piatra Craiului;

-Leaota;

Ø Grupa Făgăraș:

v Limite: -Valea Dâmboviței- Valea Oltului;

v Caracteristici: -cea mai masivă grupă, cu cele mai mari înălțimi;

-alcătuire: șisturi cristaline;

- se prezintă sub forma a două culmi: -culmea de N (cu

creste ascuțite);

-culmea de S (mai

domoală);

-culmea de N este alcătuită din: Munții Făgăraș cu Vf.

Moldoveanu și Vf. Negoiu;

-culmea de S alcătuită din: Munții Păpușa, Iezer, Ghițu,

Frunții, Cozia;

-depresiuni: Depresiunea Loviștei (pe Valea Oltului);

Ø Grupa Parâng:

v Limite: -Valea Oltului- Vlaea Jiului- râul Strei;

v Caracetristici: -se remarcă prin întinderea mare și existența unor

suprafețe netede;

-se remarcă relieful glaciar;

-cea mai mare înălțime: Vf. Parângu Mare (2519 m);

-culmi muntoase: -Munții Căpățânii;

-Munții Lotrului;

-Munții Cindrel;

-Munții Șureanu;

-depresiuni: Depresiunea Loviștei;

Ø Grupa Retezat- Godeanu:

v Limite: -E: defileul Jiului și Depsresiunea Petroșani;

-N: culoarul Bistrei și Depresunea Hațeg;

-V: culoarul Timiș-Cerna;

v Caracteristici: -are formă de triunghi;

-alcătuire: șisturi cristaline și calcare;

-are peste 60 de vf. care depășesc 2000 m, cea mai mare

înălțime este atinsă în Vf. Peleaga 2509 m;

-culmi muntoase: -Munții Godeanu: Vf. Gugu 2291 m;

-Munții Retezatului: Vf. Peleaga;

-Munții Țarcului;

-Munții Vâlcanului;

-Munții Cernei;

-Munții Mehedinți;

-depresiuni: Depresiunea Petroșani (pe Jiu);

Depresiunea Hațeg (pe Strei);

Carpații Occidentali:

· Limite: -N: Valea Barcăului/ Valea Someșului;

-S: Valea Dunării;

-E: Depresiunea Colinară a Transilvaniei;

-V: Dealurile de Vest și Câmpia de Vest;

· Caracteristici: -altitudini mai coborâte față de celelalte grupe ale Carpaților (1800 alt

max.);

-alcătuire: „mozaic de roci” (sedimentare, eruptive, metamorfice);

-au aspect discontinuu, fiind întrerupți de văile Mureșului, Timișului etc;

-aici se află „polul ploilor” de la noi din țară;

· Diviziuni: -Munții Banatului;

-Munții Poiana Ruscă;

-Munții Apuseni;

Ø Munții Banatului:

v Limite: -N: Valea Timișului;

-S: Valea Dunării;

-E: Culoarul Timiș-Cerna;

v Caracteristici: -au altitudini coborâte (max. 1146 m în Vf. Semenic);

-alcătuire: roci sedimentare, cristaline, intruziuni

granitice;

-culmi muntoase: -treapta înaltă: -Munții Semenicului;

-Munții Almăjului;

-treapta joasă: -Munții Aninei;

-Munții Dognecei;

-Munții Locvei;

-depresiuni: Depresiunea Almăjului;

Depresiunea Caraș-Ezeriș;

Depresiunea Oraviței de Vest;

Ø Munții Poiana Ruscă:

v Limite: -Valea Bistrei și Valea Mureșului;

v Caracteristici: -altitudini reduse (alt. max. Vf. Padeș- 1374 m)

-alcătuire: șisturi cristaline și calcare;

-sunt relativ izolați și bine delimitați;

-depresiuni: E: Depresiunea Hațegului.

Ø Munții Apuseni:

v Limite: -de la Valea Mureșului până la Valea Barcăului;

v Caracteristici: -alcătuire: „mozaic petrografic” (roci dure, roci

vulcanice, roci sedimentare cutate);

-existența unor întinse suprafețe cu roci calcaroase (element

original);

-prezența „depresiunilor-golf” (element original);

-masivele pornesc radiar, în toate direcțiile, dinspre zona

centrală-Munții Bihor-cei mai masivi și mai înalți;

-culmi muntoase: -dispuse ca nervurile unei frunze de

stejar;

-masivul principal este masivul Bihor

(Vf. Bihor- 1849 m) și muntele Vlădeasa;

-NE: Muntele Gilău;

-N: Munții Plopiș și Munții Meseșului;

-E: Muntele Mare;

-S și SE: Munții Metaliferi, Trascăului;

-V: Munții Zarandului, Codru-Moma,

Pădurea Craiului („munții Crișurilor”);

-depresiuni: Depresiunea Zarandului;

Depresiunea Beiușului;

Depresiunea Vad- Borod.

tonomatul geografic 2011

marți, 11 ianuarie 2011

Fisa de lucru

Dealurile de Vest si Campia de Vest

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Munții Carpați